11 iunie 2010

21

Deci e prea cald.. asta imi vine in minte prima si prima data cand ma gandesc la ultimele zile:). Ultima zi in schimb a fost una tare speciala pentru mine, si am vorbit cu aproape toti oamenii dragi mie.
Inca ma intreb cum au trecut 21 de ani, unde s-au dus? Am fost si eu cu ei, dar nu i-am simtit prea mult.
Pot sa spun ca am cateva realizari pana acum, si urmeaza altele si altele, pentru ca sunt in continua schimbare. Mai demult imi inchipuiam altfel viata la 21 de ani, dar imi place tare mult ca nu se incadreaza in standardele mele de atunci, si acum ma bucur de ea in fiecare zi, cat mai mult!
Mi-am dat seama ca sunt inconjurata de o multime de oameni faini, pe care presupun ca ii merit. Va multumesc pentru tot!>:D<

Si cam asa a aratat prima zi a zilei mele de nastere:D. Maine se lasa cu chef!:D





30 mai 2010

Sa traiti, d-nul inginer!:D

Ziua de ieri, una dintre cele mai frumoase zile din ultima vreme! Festivitatea Facultatii de instalatii, cu o gramada de viitori ingineri frumosi si fericiti! Cel putin de unul dintre am incercat sa avem grija, sa fie fericit!:D



Ce e mai frumos decat sa vezi lacrimile din ochii unei mame, mandra de fiul ei?




Si un grup de prietene care sustin un om de muulte stele! foarte multe stele! >:D<



Sa ne traiesti D-nule foarte aproape inginer Radu si sa stii ca avem asteptari foarte mari de la tine! Te imbratisam toate cu drag si asteptam sa aduci bucatelele alea rosii si negre inapoi;))

28 mai 2010

Mi v-au furat...


Se pare ca o parte din cei mai dragi oameni ai mei ajung sa plece in strainatate sau departe, si sa stea acolo mult si bine, sa simt ca-mi lipsesc. Fiecare persoana e speciala in felul ei, ma iubeste si imi arata asta cu orice ocazie, chiar daca nu o spune direct. O persoana o cunosc de o viata, alta de un an jumate, dar o asteptam de mult (de la Moise incoace:D), iar alta de vreo 8 luni.
Fiecare veste de la ei, mail, telefon ma bucura in mod special, si ma face sa-i doresc mai aproape.
Prima persoana, sora mea, chiar daca nu e de acord cu mine, cu felul cum gandesc - de destul de multe ori - imi e tare, tare draga si are grija de mine de cate ori are ocazia. Acum e in Franta si o astept cu nerabdare sa se intoarca acasa! Imi pare rau ca nu am mai petrecut asa de mult timp impreuna>:DA doua persoana este moE si se afla undeva prin Anglia... Sper sa reusesti sa urmezi toate semnele si sa ajungi intr-un final acolo unde trebuie, pentru ca o meriti din plin! Mi-ai schimbat viata si gandirea extraordinar de mult si cuvintele nu sunt de ajuns sa-ti multumesc! Iti doresc sa cresti mica>:DSi ce-a de-a treia persoana de care pomeneam mai sus este prin Germania. Este o persoana muzicala care imi infrumuseteaza viata prin cantec si uneori prin certuri.. O cunosc cam putin sa o includ in post, dar e una din persoanele dragi din strainatate.

Va astept pe toti acasa cat mai curand!

25 mai 2010

"En route pour la joie!"


Acum ceva timp mergeam cu busul la facultate si am luat parte la o intamplare aparent neinsemnata, dar cu o multime de sensuri! O domnisoara de 4-5 ani ii spunea bunicii sale: "eu nu sunt mica.. eu doar ma prefac ca sunt mica, ca sa-i pacalesc pe cei mari. Eu de fapt sunt mare de tot". Si nici nu stie cata dreptate are... Ea este mare si sper sa ramana asa, sa nu fie influentata negativ de cei "mari".
Ce m-a deranjat a fost ca bunica i-a raspuns: "Nu esti inca mare, dupa ce termini scoala si facultatea o sa fi mare!". Oare...?
Eu una, vreau sa ma prefac din nou ca sunt mica, dar ma tem ca e cam tarziu:).

22 mai 2010

O zi frumoasa! Zambetul de azi

Trezitul devreme face bine! Serios! Azi am avut timp de foarte multe lucruri, si ma mir ca am reusit sa ma trezesc devreme fara sa fie neaparat necesar. Mi-am terminat un proiect, am fost la cumparaturi, am umblat prin ploaie (o ploaie de vara, calda, foarte placuta!), am apucat sa si dorm putin. A fost o ploaie dinaia in care iti vine sa dansezi! Eram la 15 minute de casa si nu am grabit deloc pasul, ba dimpotriva! Sper numai sa nu racesc.
Presimteam ca ziua asta va fi deosebita.
Si acum am o seara placuta, un mail cu o poza, atat, dupa exact o luna de la o neintelegere a facut schimbarea. Nici nu era nevoie de mai mult, am inteles mai mult decat din cuvinte.. si sper ca am inteles bine. Am primit o poza cu un cititor de Anthony Burgess:D, A clockwork orange>:D< (pentru cei care nu stiu... nu, nu e un ceas de la orange:)) ). Sper ca acum ca ai citit cartea nu-l urmezi pe Alex;)). Oricum.. acum ca ai citit cartea trebuie sa-mi tin si eu promisiunea si o sa reincep sa scriu poezii... dar nu chiar acum, ca stau cam prost cu timpul. Daca nici de data asta nu va merge.. ii voi lasa pe cei care se pricep mai bine la asta, iar eu o sa continui sa-i citesc.

Cititorule, abia astept sa vorbim!

21 mai 2010

Sus pe cai! AMANAT!




Din cauza vremii se AMANA!


Plimbari calare, concursuri de echitatie, ceaiuri bune, muzica folk, plimbari prin natura, tras cu arcul si multe alte chestii care te vor face sa te simti bine!

Si asta se va intampla sambata, 22 mai 2010, in cazul in care este vreme faina! Anul trecut am auzit ca a fost tare frumos si imi pare rau ca nici anul acesta nu reusesc sa ajung cu toate ca am fost invitata sa cant... depinde de proiecte ca e plina presesiune, si se simte!
Cum ajungeti acolo aveti mai jos putin:D

Little prince:)

Un test dragut luat de pe Dulapul cu Vise. Multumesc ca ai dat mai departe :D. Tind sa cred ca intrebarile astea simple au un final care te defineste in mare masura.... I'm the pilot!
Testul il gasiti AICI

17 mai 2010

Up the irons!


deci da, e confirmat pe site-ul oficial! Iron Maiden la Cluj!.
Abia astept.. cand am ajuns in camera am inceput sa sar si sa tip de parca ar fi fost deja aici!
indiferent cat mi-am schimbat gusturile muzicale de-a lungul timpului, Iron Maiden a fost si va ramane una dintre trupele mele de suflet. I-am vazut in 2008 si ii astept cu nerabdare din nou. Oamenii aia energici, care la 50 de ani au spirit de 20 si reusesc sa stranga mii de oameni la concerte sunt extraordinari!
Nu credeam ca vom avea asa concert la Cluj... dar pot spune inca o data, SUNT MANDRA CA SUNT ARDELEANCA!
Abia astept luna august!:D

16 mai 2010

Picatura cu picatura

Si unde-ti sunt cuvintele acum?

Rataceam printre nori.
Fiecare gand imi oferea siguranta.
Ma-mbratisai in fiecare clipa.. as fi vrut sa
Te-mbratisez si eu in ultima ta clipa...

Imi doresc sa te fi insotit
Pe drumul tau plin de pacat
Caci pentru tine-as incerca
Sa-mpart lumina-n bucatele

Dar strang la pieptul meu o cruce.
O piatra rece, dureroasa
Ce ma apasa greu pe umeri
Iar tu, nu vrei sa o ridici

Obisnuiai sa ma alini.
Acum obisnuiesc sa plang.


Pe timp de ploaie

Doar ploaie. Elibereaza-ma de sub scutul lumii
Ofera-mi luminite si sparge globul de cristal
Schimba-ma asa cum schimbi Pamantul, cand il atingi
Apoi pastreaza-ma sau ucide-ma!
Nu vreau sa ma usuc in asteptarea unei alte ploi

12 mai 2010

Prezentul simplu



Mi-a fost dor sa simt cu talpile goale verdele ud al diminetii. Uitasem cat e de placut sa alergi cu picioarele prin iarba, dar am avut ocazia sa-mi reamintesc. In plus mi s-a spus ca nu voi mai fi lasata sa uit acest sentiment.

25 aprilie 2010

Zambiti, va rog:D


Am invatat sa ma bucur de cele mai marunte lucruri. Am invatat sa ma bucur de o zi intre prieteni la gradina botanica, de gatit impreuna, de zambit, de datul pe hinta, si admiratul cerului intinsa pe un tobogan.
Cel mai frumos este atunci cand ii faci pe ceilalti sa rada, sa rada din toata inima! Ieri mi-au zambit o multime de oameni.. de la copii din carucior (din cati am vazut cred ca toti au zambit, o parte mi-au si facut cu manuta >:D<).. pana la adulti, si chiar batrani. Cred ca a fost o zi fericita pentru toata lumea! Dupa ce am observat cat sunt de fericiti toti am inceput sa zambesc si eu cu toate ca nu eram pregatita de asa ceva si a mers, m-am simtit extraordinar!

Si aseara am facut acest pact cu mine.. nu conteaza cat e de micut un lucru, daca imi face placere o sa ma bucur de el din toata inima! Se pare ca am inceput sa aud si vocea oamenilor, nu numai a naturii...

P.S: Eu am avut porumbei in camera.. voi ati avut?:D

22 aprilie 2010

La multi ani!

La multi ani, Pamant! Iti doresc sa ne poti suporta inca multi ani, si sa traiesti mult si nepoluat!

O zi care s-a anuntat a fi frumoasa.. pana acum nu a prea fost. O zi cu soare, ceva mai frig decat ma asteptam. M-am imbracat subtire so.. am cam inghetat pana la facultate.
Apoi am avut un mirific partial.. chiar aveam impresia ca ma descurc bine cu materia asta.. se pare ca m-am cam inselat. Dupa acesta eram pregatita sa ies in parc cu un prieten revenit in tara dupa cateva luni... nu a fost sa fie. Trebuie sa ma invat ca nu ma pot baza pe unii oameni. Totusi nu inteleg de ce cand e in Essen ma suna in mod constant si imi spune tot felul de chestii, dar fata in fata e total diferit. Ce vrea sa demonstreze?
In seara asta am zis ca dam o chitareala in aer liber, si apoi poate ca facem o seara de dans, cum nu a mai fost de mult.
Dupa asta se anunta un weekend dragut in care probabil o sa vizitam si noi targul de obiecte hand-made, si gradina botanica. Mi-e dor de natura si iesiri lungi sub soare... Mi-e dor de multe lucruri pe care nu le-am mai facut de mult... Mi-e dor sa vad ce-mi rezerva ziua de maine:D si doresc sa pot intelege toate mesajele naturii.. pentru cei care cred ca o pot intelege voi pune cateva poze mai jos:D, facute de mine la lacul Iezerul Ighielului asta vara.. imi traduce cineva si mie?




21 aprilie 2010

de-ale mele


Iubesc.
Iubesc sa fiu iubita, iubesc soarele si primavara, frunzele verzi, dar si cele rosii, apusurile tarzii, cerul albastru si norisorii cu toata diversitatea de forme si culori.
Imi place muzica lucrurilor, mirosul proaspat al diminetilor la munte, cerul instelat si sunetul chitarei langa un foc de tabara.
Imi place sa traiesc sanatos, sa umblu desculta prin iarba, imi place sa ascult ploaia..
Imi place sa zambesc, sa imbratisez, sa ii fac pe ceilalti fericiti.

Din pacate nu toate lucrurile placute pot fi traite la infinit, dar imi place sa cred ca muncesc la asta:D

Sunt un om viu - Nichita Stanescu

Nichita Stănescu
Sunt un om viu

Sunt un om viu.
Nimic din ce-i omenesc nu mi-e străin.
Abia am timp să mă mir că exist, dar
mă bucur totdeauna că sunt.

Nu mă realizez deplin niciodată,
pentru că
am o idee din ce în ce mai bună
despre viaţă.

Mă cutremură diferenţa dintre mine
şi firul ierbii,
dintre mine şi lei,
dintre mine şi insulele de lumină
ale stelelor.
Dintre mine şi numere,
bunăoară între mine şi 2, între mine şi 3.

Am şi-un defect un păcat:
iau în serios iarba,
iau în serios leii,
mişcările aproape perfecte ale cerului.
Şi-o rană întâmplătoare la mână
mă face să văd prin ea,
ca printr-un ochean,
durerile lumii, războaiele.

Dintr-o astfel de întâmplare
mi s-a tras marea înţelegere
pe care-o am pentru Ulise - şi
bărbatului cu chip ursuz, Dante Alighieri.

Cu greu mi-aş putea imagina
un pământ pustiu, rotindu-se
în jurul soarelui...
(Poate şi fiindcă există pe lume
astfel de versuri.)

Îmi place să râd, deşi
râd rar, având mereu câte o treabă,
ori călătorind cu o plută, la nesfârşit,
pe oceanul oval al fantaziei.

E un spectacol de neuitat acela
de-a şti,
de-a descoperi
harta universului în expansiune,
în timp ce-ţi priveşti
o fotografie din copilărie!

E un trup al tău vechi,
pe care l-ai rătăcit
şi nici măcar un anunţ, dat
cu litere groase,
nu-ţi oferă vreo şansă
să-l mai regăseşti.

Îmi desfac papirusul vieţii
plin de hieroglife,
şi ceea ce pot comunica
acum, aici,
după o descifrare anevoioasă,
dar nu lipsită de satisfacţii,
e un poem închinat păcii,
ce are, pe scurt, următorul cuprins:

Nu vreau,
când îmi ridic tâmpla din perne,
să se lungească-n urma mea pe paturi
moartea,
şi-n fiece cuvânt ţâşnind spre mine,
peşti putrezi să-mi arunce, ca-ntr-un râu
oprit.

Nici după fiecare pas,
în golul dinapoia mea rămas,
nu vreau
să urce moartea-n sus, asemeni
unei coloane de mercur,
bolţi de infern proptind deasupra-mi...

Dar curcubeul negru-al ei, de alge,
de-ar bate-n tinereţia mea s-ar sparge.

E o fertilitate nemaipomenită
în pământ şi-n pietre şi în schelării,
magnetic, timpul, clipită cu clipită,
gândurile mi le-nalţă
ca pe nişte trupuri vii.

E o fertilitate nemaipomenită
în pământ şi-n pietre şi în schelării.
Umbra de mi-aş ţine-o doar o clipă pironită,
s-ar şi umple de ferigi, de bălării!

Doar chipul tău prelung iubito,
lasă-l aşa cum este, răzimat
între două bătăi ale inimii mele,
ca între Tigru
şi Eufrat.

20 aprilie 2010

SIAM - anulat:(

Se pare ca super norul de cenusa ne face si noua celor care nu zburam pagube. Din cauza lui grupul SIAM nu a reusit sa ajunga la Cluj pentru concert =>ANULAT

8 aprilie 2010

Concert Siam (Franta) - 20 aprilie



Concert Siam(Franta) in Irish & Music Pub Marti, 20 Aprilie 2010.

Concertul este organizat de Centrul Cultural Francez... habar nu am daca e bilet si cat e.. dar trupa suna bine de tot... din punctul meu de vedere:D

Am gasit pe youtube doar doua piese.. dar o sa mai caut in mod sigur. Incercati:

SIAM - LE CLUB DES CANICHES
SIAM - DJ

5 martie 2010

Festivalul luminii, Cluj, 2010 - amanat din cauza vremii... revin cu vesti cand aflu


CÂND ?
13 martie 2010

UNDE ?
Parcul Central, Cluj-Napoca

La ce ORĂ ?
19.00-21.00

CE?
Anul acesta, Clujul a revenit în Parcul Central ca loc de desfășurare pentru cea de-a V-a edițe a Festivalului Luminii. Clujenii sunt invitați pentru două ore de deconectare de la cotidian, alături de jonglerii cu foc, spectacol de umbre, gulguțe aprinse de toate formele și mărimile, la un pahar de ceai cald și voie bună alături de prieteni.

festivalul luminii

amanat din cauza vremii... revin cu vesti cand aflu ceva nou. Pana atunci, o sa fiu la Festivalul luminii din Alba Iulia, unde anul acesta este prima editie.

9 februarie 2010

Pic pic (2010)

poate ca eu nu sunt.
poate ca apar doar cand vrei
ca rod al imaginatiei tale bolnave.
ma vezi doar cand visezi-
visezi doar cand apar

si visul tau din fiecare noapte
e la fel dar totusi ceva e schimbat
pentru ca eu nu sunt acelasi
eu apar, dispar si ma schimb
odata cu vremea

in timpul tau ireal
m-ai vazut alaturi de stele,
si mi-ai cantat...
dar acum un gand
ma tine-n cer, departe

puterea imi slabeste tot mai mult
dar inca-mi canta ploaia
care ne-a unit:
pic, pic te vreau aici din nou
pic, pic te-ai dizolvat

31 ianuarie 2010

...



Iubesc zilele insorite si cafeaua cu lapte sambata dimineata,
imi plac norii si ploaia.
Doresc alte nopti lungi de primavara sa privesc apusul dar sa-mi doresc rasarit...
Imi doresc zapada, zapada rece si uda
Imi doresc sa se topeasca cu noi, sa ne incline spre adevar.
De fapt vreau doar sa existe adevar...

27 ianuarie 2010

Muzica mea...


De ce iubesc eu muzica? e simplu.. ea nu ma dezamageste niciodata! Stie cum sa se poarte cu mine, stie sa se muleze dupa starea MEA de spirit, dupa a ta, practic ne e alaturi la bine si la rau. Muzica e o entitate cu parti linistite, agresive, saltarete, cu parti albastre, rosii.. si ofera fiecaruia ceea ce are nevoie.
E psihologul nostru: ne vindeca, ne asculta dar ne si pedepseste. Pentru mine cea mai mare pedeapsa ar fi sa nu mai fie... Pentru tine care e?

Deschide-ti urechile si asculta muzica stelelor, a copacilor, a fulgilor de nea... tot universul canta!

Si cea mai mare realizare este sa compui.. sa-ti faci propria muzica, iar cei din jur isi vor schimba atitudinea, in cazul in care o vor auzi. Doar ca unii sunt surzi. Pe ei va trebui sa-i ocolesti.. ei asculta o alta muzica...nu au timp. Tu ce fel de muzica auzi?

25 ianuarie 2010

Povestile ochilor verzi...

"Tu stii ca eu.. m-am indragostit de tine" spun versurile unei piese care imi place foarte mult si pe care o gasiti aici: Ionut Onisor, Ionut Mangu, Neli Biris - Ochi verzi/Lentile de contact .
Sa fie oare asa? :) Oricum... ochii tai verzi nu ii voi schimba cu altii, in nici un caz cu lentile de contact:D.

Acest post o sa-l incadrez probabil la aberatii din timpul sesiunii.. sau cine stie, poate maine se vor schimba multe.. eu sunt dormica de schimbare in momentul de fata.. poate ai/am noroc:).

Monotonia ultimelor zile, iesirile ratate datorita sesiunii, frigul de afara care-ti patrunde adanc in oase, toate contribuie la schimbare. Aceeasi eu, acelasi tu si totusi exista diferente enorme. Vreau... asta e cuvantul ce defineste majoritatea trairilor.. Remember, "yes" is the word!

18 ianuarie 2010

In cautarea noastra...

M-am trezit brusc, plină de sudoare. Întuneric. Încerc să mă ridic dar ma lovesc de ceva tare – pare lemn. Sunt aşa de odihnită şi totuşi am nevoie să mai dorm. Mi-e teamă. Ultima dată am avut un vis urât… Am visat că m-am născut şi am căzut în gol, căderea aceasta nu se mai sfârşea iar eu nu puteam face nimic. Nici măcar să plâng! Era sadic…
Cineva cântă. Ce oameni… cum să îi apuce cântatul la orele astea? Cred că e trecut de miezul nopţii. Mi se pare că se aude de lângă mine... dar sunt singură aici, deci e imposibil. În plus e inutil, n-o să mă impresioneze. Apropo, unde sunt oare de data aceasta?
Aşa mi se întâmplă de o vreme-ncoace. Mă trezesc în locuri necunoscute, nu mai ştiu pe ce lume trăiesc...
Cred că e o nouă strategie a familiei sale. Vor să ştie unde a plecat Simon şi încearcă să mă intimideze. Dar nu o să le spun… nu vor obţine nimic de la mine. Oare unde m-au dus de data aceasta?

Îţi tot repetam să nu îmi spui secretul. Dar tu - ştiindu-mă femeie - ai crezut că glumesc! Simon... nu credeam că o să ai atâta încredere în mine. Dacă ştiam mai devreme… Dar nu, e prea târziu. Nu o să te trădez oricum!
Regret un singur lucru... Faptul că acum o să-ţi fie mai greu să mă găseşti. Am căzut prea mult în gol… ba nu! Era visul – uitasem.

Dar unde sunt totuşi? Mă pot ridica 20 cm şi mă lovesc de ceva solid. Şi cântecul acesta îmi pare tot mai cunoscut - nu se mai termină! Ah, e piesa aceea pe care o fredonam când eram mici. Îţi aminteşti? Aceea cu apusul de soare…
Încerc să îmi amintesc zâmbetul acela de copil şi versurile… Mi-e dor de mine!

Sunt într-o pădure acum. Copaci, păsări… nimic neobişnuit. Cum am ajuns aici? Pe unde să pornesc? Mă simt plină de viaţă ca o adolescentă dar totuşi trebuie să fiu prudentă.
Se mişcă ceva acolo! Simon?! Aşteaptă!
Alerg de câteva zile şi nu l-am găsit încă... doar semne că a trecut pe aici. Pesemne se ascunde pe undeva aproape. Cred că am mai fost pe aici... Nu-ţi bate joc de mine! Cmon! Sunt exact în locul din care am plecat acum ceva vreme…
Zăresc un trandafir uscat acolo jos… Mă aplec să-l iau dar rămân mască. E un mormânt şi lângă e el! Da! Prietenul pe care îl caut de multă vreme.
Ce s-a întâmplat? Nu ai auzit cât te-am strigat prin pădure? De ce m-ai ignorat? De ce mă ignori? Mi-a fost dor de tine! Simon! De ce plângi? Şi cui ai oferit trandafirul uscat?

Ah, doar un alt coşmar...
Vreau să ajung acasă, să o îmbrăţişez pe mama şi să-i spun că o iubesc! Nu i-am spus suficient de des. Am nevoie de cineva acum, să îmi spună că totul este bine… aşa cum face ea când visam urât: “Karen… calmează-te, totul e bine!”. Dar nu e nimic bine. Totul e pe dos de când lumea a uitat…
Ce straniu este locul acesta! E de o răceală şi întunecime deosebită. Dar nu mai am mult de aşteptat. O să mă scoată ei de aici curând. O să ajung din nou în centrul oraşului, în aglomeraţia pe care o urăsc! O, ce mult îmi lipseşte în momentul acela!
Mă tot gândesc acum cât m-am schimbat - de fapt, cât m-ai schimbat. Şi nici macar nu am fost îndrăgostiţi unul de celalalt. Ne dădeam sfaturi, ne ascultam poveştile şi eu făceam planuri legate de viitoarele noastre ieşiri, cele de după ce vom avea familie. Dar tu ai zis atunci că nu se poate, că nu vom apuca… Îmi răsună şi acum în urechi:”O să mor tânăr pentru tine”. Nici acum nu înteleg cuvintele alea.
“Poate eu o să mor tânără pentru tine, pentru mine…”.

Şi cad din nou.

Uite, acolo sus pe faleza un copil îmi face cu mâna. Ce mult seamănă cu tine… Poate e copilul tău pe care nu ai apucat să-l ai. Eu fac un castel de nisip, pe care oricum o să-l ia apa în curând – e trecător, la fel ca tine... Ce mână mica am. Hmm, ceva nu e în regula: mi-au dispărut şi sânii, am părul scurt… sunt copil din nou! Acum înţeleg: mintea mea controlează totul, timpul a luat-o în partea cealaltă! Acolo eşti tu!
Cred ca de aceea nu te găsesc în lumea noastră… ai murit. O să le spun şi o să mă lase să ies din locul strâmt şi rece în care m-au închis! O să simt soarele din nou, dar o să lipsească ceva de sub el… o să-mi lipseşti.

Intru în casă, vreau să-mi iau la revedere pentru ca o să plec de aici! Trebuie să fug de ei, altfel nu o să mă lase în pace niciodata. Stau toţi la masă si râd. Nu ar trebui să fie aşa veseli, nu e momentul potrivit. “Simon?! Ce cauţi aici, cu cei care m-au persecutat pentru a afla unde eşti? Şi cine e femeia de lângă tine? Dar copilul? Ah, cât ai fost plecat ţi-ai întemeiat o familie! Ma bucur mult! Se pare că nu ai murit tânăr cum ziceai. Spune-mi ceva!”
Dar mă ignoră toţi. “Ce se întâmplă cu voi? Sunt eu, Karen!“ Par aşa de fericiţi... se uită la fotografii.
„- Tati, cine este tanti in rochia verde de aici?“
„- O prietenă de-a mea. Dacă vrei o vom vizita mâine.. Îi ducem un trandafir.“
„- Tati, e aici, cu noi. Stă pe scaunul mătuşii.”
“- Nu mai glumi în felul acesta niciodată!“

Acum am înţeles de ce nu te găsesc nicăieri în lumea asta... Nu tu eşti cel care trebuie căutat… Eu sunt!

17 ianuarie 2010

Moral... 'opa sus


O seara cu teatru, vin cald, voie buna si macar un prieten care sa fie acolo, langa tine.. ce poti sa-ti doresti mai mult dupa o saptamana plina de agitatie si examene?:D
Ieri a fost o zi interesanta din multe puncte de vedere.

Va recomand sa va uitati la Dorian Gray.. sau mai degraba sa cititi cartea in cazul in care aveti acces la ea.

De asemenea va recomand un vin cald in Griff Pub.. care este pe Memo, chiar langa statia de bus. O atmosfera placuta, oameni faini, de muzica nu mai zic nimic :X. Cred ca e unul din putinele localuri din Cluj cu muzica buna, unde se poate sta la o poveste si dupa ora 1.

Si va mai recomand sa mergeti la teatru! Cat de des puteti!

In rest... am aflat ca o sa fie concertul Eric Clapton, chiar de ziua mea.. dar cum o sa fiu in plina sesiune de vara...:| cred ca o sa ma lipsesc de el:-<...

Bafta la examene si la ce mai vreti voi. o sa revin.. candva;)).

1 ianuarie 2010

Intr-un pahar cu vin (2010)

Nu ne cunoastem de fapt,
Dar nu conteaza...
Suntem toti acum
fericiti.

Se spune ca bucuria impartasita
Cu necunoscuti e de neinlocuit...

Ma urmaresti, te ignor!
Eu imi impartasesc
Fericirea cu
Prietenii.

Nu te cunosc, nu ma cunosti,
Dar pretinzi ca suntem
Aici, acum, doar noi.

Prea multa agitatie,
Intrebari fara sens,
Raspunsuri pasive,
Ipocrizie.

"Prietenii te cunosc.
Ei stiu ce faci,
Ce doresti,
Ce cugeti...
Dar, nu le pasa acum!
Eu vreau sa stiu."

Hello, hello

Se pare ca ati ajuns si pe blogul meu. Cine sunt eu... probabil ca nu conteaza asa mult. Ce o sa gasiti pe blog?... recenzii de carte, poezii, ganduri, anunturi de concerte rock prin Cluj... de toate.. asa, din inima Ardealului:D. No ne-auzim!;)