Ultima (zi de) vara

Ti-ai luat picioarele la spinare
Si ai plecat din nou
O sa te mai intorci peste un an,
Sau doi…?
sper sa nu uiti totusi drumul
inapoi.

Sa lasi in urma o dara de lumina
Pentru a te intoarce
Stinghera, la inceput.
Apoi,
Hranindu-ne cu soare
Vei prinde forta.

Vreau sa aduci din nou
Zambete si vacanta,
Fericire!
Si ploi calde, iubire...

Daca uiti drumul inapoi
O sa te caut toata viata
Caci m-am nascut in tine.
O sa te gasesc,
Macar in vis.

Dar nu ai cum sa-l uiti!
Il strabati de veacuri
E deja
Instinct!
Nu te-mpiedica nimic sa te-ntorci.
Poate numai
Moartea...

Dar eu,
O sa te-astept oricum…!

31.08.2008

Vis pe nisip

Barca se clatina sub razele grele,
Valuri se-nalta sub aripa lunii.
O stanga ascunsa ameninta viata,
Fecioara incepe sa strige!

Glasul suav strabate o mila,
Gandul ei aprig se stringe in tina.
Cu manusa uda alunga naluca.
Fecioara incepe a plange!

Ochii adanci se pierd intr-o clipa,
Cantecul marii se-aude stingher…
Mult a dorit sa plece departe.
Fecioara incepe-a visa!

Dar visul acesta devine cosmar,
Barca scufunda a lumii cantare.
Strabat cu privirea lunga zare…
Fecioara incepe-a muri…
30.08.2008

Un trandafir, atat.

Un suras deasupra tuturor
Se inalta inspre viitor
Lasand in urma doar un trandafir
Un trandafir cu multe amintiri

Iubind, a invatat sa planga
Luptand din rasputeri sa o ajunga
S-a stins sub luna de-un albastru crud
Ascunzand fara regrete ochiul ud

Cu capul in jos, cu lumea la picioare
Ideile si le-a pierdut in mare
Nu-i pasa daca-i noapte, daca nu
In gand rasuna vesel cantecul

Cantecul ei de cand a cunoscut-o
Buzele ei, chitara ca un scut
Ferindu-se sa nu cada in plasa
L-a ocolit pana a mers acasa

Si-a renuntat la tot ce nu a fost
Si a visat ce-ar fi putut sa fie
Privind la trandafirul dintr-un colt
Ce-a daruit prea putina magie

28/08/2008

Che Guevara – Viata unui mit - recenzie

Che Guevara – Viata unui mit
Reginaldo Ustariz

Ultima carte pe care am citit-o… si care m-a impresionat in mod deosebit. Poate pentru ca nu stiam mare lucru despre Che Guevara, poate pentru ca toata cartea se bazeaza pe dovezi materiale, iar unde nu sunt dovezi de acest tip, exista cel putin doi martori care pot confirma faptele.
Reginaldo Ustariz Arze, medic si ziarist bolivian, a intervievat numeroase persoane, a cercetat o multime de dovezi, a luat o multime de interviuri, reusind sa dea nastere, dupa 40 de ani de cercetare, unei carti de o inestimabila valoare.
In carte o sa gasim o serie de fotografii cu Ernesto (Che) Guevara, inclusiv cu cadavrul acestuia, cu mainile si masca sa, care au fost si inca sunt pastrate. Autorul a reusit sa faca rost chiar si de fotografii din arhiva personala a lui Che.
Cred ca scriitorul a fost foarte interesat de viata lui Che Guevara pentru ca s-a regasit in acesta. Amandoi au fost medici, ziaristi (desi Che nu s-a manifestat foarte mult in domeniu existand totusi cateva articole si jurnalele sale), motociclete, fotografie si probabil ca lista nu se opreste aici.
Reginaldo Ustariz a fost primul care a avut curajul sa afirme ca Che Guevara nu a fost ucis in lupta in 8 octombrie 1967, ci a fost executat o zi mai tarziu, ca urmare a ordinului Armatei. Dovezile pe care le-a avut nu au fost suficiente pentru directorul ziarului “Prensa Libre”, care a refuzat publicarea articolului deoarece se temea de consecinte. Acest refuz a dat aripi scriitorului, care a cautat tot mai multe dovezi, publicand in 2007 cartea Che Guevara - Viata unui mit.
Va recomand aceasta carte! Merita citita in cazul in care vreti sa va faceti o parere bazata pe dovezi concrete. Nu este fictiune, este adevar!

Astept si alte pareri…

Doar eu...

Sub fiecare masca
Sunt eu.

Nu m-am schimbat in timp…
Viitor,
Prezent,
Trecut,
Acelasi timp pentru mine…
Aceeasi eu!

Traiesc
Si dupa ce mor.
Traiesc
Prin tine,
Prin mine,
Prin noi…
Si sufar!

Si rad
Cand ma gandesc la tot
Ce n-a fost…
Si totusi este!

Nu sunt
Nebuna.
Sunt
Nemuritoare!

17.08.2008

Balada

Prolog:
Asculti o balada sangerie
In linistea ploii de afara
Si simti lacrima purpurie
O lacrima dulce-amara

In coltul stang al incaperii
Unde lumina nu patrunde
Mangaietoare-apasatoare
Reflectie pura, in oglinda

E intuneric, luna-afara
Pe gatul ei lumina zace
Cand o privesti, te infioara
Umerii goi, privirea-i place!

Dar frumusetea-i efemera...
Cu timpul ea se va distruge.
O ia de mana, ii sopteste
Dar ea incepe-a fuge...

Nu-accepta sa o piarda iar,
Sa nu-i primeasca mangaierea
O va avea orice ar fi!
Caci ea este dulce ca mierea...

Neasteptata e povestea
Ea ii placea, el a ucis-o
Numai asa o va pastra
Pe-aceea ce i-a fost trimisa

Privirea ei framantatoare
Ce nu l-a urmarit acum
O va avea pana cand moare
Ea nu se va preface-n scrum

R:.............
Nu este prima pentru el
Ochii albastrii-l obsedeaza
Dar ei nu sunt de orice fel
Au o privire ce viseaza

Si pan-acum n-a reusit
Sa ii pastreze, sa-i indemne
Sa il urmeze-n infinit...
Cele ce-i poarta, nu sunt demne!

R:........................
Si ganduri multe, colorate
Il fulgera cand se gandeste
La inimile mutilate
Caci el credea ca le iubeste

Epilog:
Si-acum asculti sunetul ploii
Cum spala iarba inrosita
O alta victima a voii
O alta fata neiubita
16.07.2008

O alta sirena

O sa spui ca gresesc
Dar cred ca e firesc
Sa-ti zica cineva
Ca ea nu mai e ea

Ti-e valul peste ochi
Viziunile sunt vechi
Te minte, te saruta
Maine e disparuta

Tu cazi, visezi la stele
Traiesti iluzii grele
Te-apasa-acum placid
Ganduri ce te ucid.

14.05.2008

Omul modern

Eu nu exist! Nu sunt o persoana reala.
Sunt rezultatul familiei, mass-mediei, scolii, prietenilor
care m-au facut sa fiu asa cum sunt, toate combinate cu o doza de
personalitate proprie.
Si cum sunt de fapt?
Am multe fete ascunse, o arat intotdeauna
pe cea care ma avantajeaza. Sunt omul primitiv care
lupta sa supravietuiasca prin orice
metoda. Nu-mi pasa daca ii ranesc pe ceilalti, de fapt…
nu imi pasa deloc de ceilalti, imi urmaresc interesul si atat.
Sunt o masina ce iubeste si raneste consecutiv.
De ce?
Am inima de fier!
Sunt un robot care se hraneste cu bani, cu minciuna.
Sunt don juan, canalie, prieten, parvenit, lingusitor,
dar obtin ce vreau!
Pot sa fiu ce-mi doresc.
nu exista consecinte!
Sunt liber sa fiu sanatos
(dar singurul lucru sanatos din magazine este ambalajul),
sa zbor (dar nu am aripi),
sa iubesc (dar nu am ce),
sa fiu ranit (dar nu-mi place),
sa cant (dar nu stiu),
sa rad (dar am uitat),
sunt liber sa ma las ucis!
Sunt,
OMUL MODERN!

Religia

Nu am fost niciodata o persoana prea religioasa, dar a existat si pentru mine ceva acolo sus, care ne-a lasat o serie de idei, carti, cladiri dupa care sa ne ghidam viata. De cand am fost mica am fost obligata sa imbratisez religia. Am mers impreuna cu bunica la biserica, obisnuiam sa ma spovedesc, impartasesc, si particip la anumite ritualuri specifice. Dar am crescut si am inceput sa-mi pun intrebari. Negasind raspunsuri agreabile, care sa ma convinga, mi-am pierdut credinta.
Exista Dumnezeu? Ce dovada a existentei sale avem..? unii ar spune minuni… ce minuni? ati vazut vreouna? Eu nu am vazut.. de fapt ba da… este o minune faptul ca oamenii continua sa creada neavand support material. Nu zic ca religia nu are o baza… dar cat timp nu ofera dovezi eu nu o sa mai cred.
Cred ca religia s-a inventat din nevoia de a avea un ideal, din necesitatea de a oferi un imbold, doar ca in timp a devenit o afacere profitabila. Toate religiile promoveaza ideea conform careia orice cult este bun, cat timp este simtit de cei care il practica. Dar atunci de ce a fost/este aceasta permanenta batalie intre religii? Nu este cam aiurea faptul ca oamenii mor pe strada, iar preotii se cearta si se plimba in masini de lux? Mie imi trezeste cateva semne de intrebare…
Ah, si ce te astepti de la cei care imbratiseaza cariera religioasa (pentru ca este o cariera de fapt)? Te astepti sa incerce sa respecta macar acele amarate porunci supreme. Dar cand vezi calugari copiind la examene, si preoti injurand, ucigand, ce parere mai ai? O sa ziceti ca suntem oameni… toti gresim, dar in masa? Este cam batator la ochi… Si nu vorbesc in necunostinta de cauza… Chiar cunosc persoane de acest gen.
Deci religie… candva am crezut si eu in ea. Ma bucur ca am ajuns sa-i observ inconvenientele dintre teoretic si practic, am ajuns sa-mi pun multe semne de intrebare, si probabil o sa cred din nou, cand voi avea dovezi suficiente...

Dualism

O mana...
Nu e niciodata singura,
Are o alta
mana.

Un ochi...
Nu priveste-n infinit,
singur...
O alta sclipire l-a gasit,
un alt ochi.

Un scartait...
Niciodata...
dar niciodata,
nu e singur.
E prelung si insotit de furtuna.

Dar tu? nici tu
nu poti fi singura...
Un altul...
Un altul
te va gasi!

hai sa citim, sa fim liberi...

In noaptea asta am avut o discutie interesanta cu un prieten. Ce se intampla cu omul? Se spune ca este constrans de religie, principii... dar de fapt se constrange singur.
Inca de mici ni s-a redat spiritul religios, ni s-au impus anumite pareri, am aflat ce e bine si ce e rau... Dar ce este de fapt binele? Fiind egoisti spunem ca binele este ceva care ne face sa fim fericiti, impliniti, dar poate ce e bine pentru noi este dezastruos pentru altii.
O parte dintre noi incercam sa scapam de aceste constrangeri nascute in copilarie. Cred ca o solutie este cititul! Omul nu se naste destept sau prost... acestea sunt calitati, respectiv defecte dobandite prin munca.
Insa nu trebuie sa citesti oricum... incearca sa te detasezi de principii, priveste totul din afara, rational, incearca sa intelegi dincolo de cuvinte, pentru ca asta inseamna arta... sa vezi dincolo!
Este greu la inceput, dar ajungi sa te detasezi de aceasta "constiinta" care ne ingradeste, esti liber! Si ce inteleg eu prin libertate: capacitatea de a fi tu, de a face si a gandi ce vrei, de a nu depinde de nimic, de a te controla!
Citind obtii mai mult, iti dezvolti gandirea... te apropii de persoana care esti de fapt... Hai sa incercam sa evadam!

Crepuscul

Te-ai transformat intr-un parazit
Care se hraneste cu parti din mine,
Ma macini, ma mananci subit
Muti fiecare parte parte-n tine.

Ma furi incet, mesteci cu dor,
Ochiul, inima si simturile...
Ma faci sa am in mine-un gol,
Sa nu-mi mai cunosc vrajile.

Ma distrugi ca sa renasti.
Furi un trup pentru un suflet.
Tu ce ratacesti in astri,
Ma vei pastra oare in cuget?

03.03.2008

Pentru un prieten, ce nu mai e...

Calator pe marea norilor

Biet calator te-au ratacit,
De ceata esti invaluit,
Corabia ta cu panze albe
Te poarta-acum pe drumuri oarbe.

Calatoresti fara sfarsit,
Iar cand o poarta ai zarit
Speranta a reinvinat in tine,
Te-ai aruncat fara rusine!

Sarman copil te-au naruit,
De valuri ai fost lovit,
Ti-au spalat copilaria,
Au distrus toata magia...

Dorintele ti le-au ascuns,
Te-au indreptat spre nepatruns,
De ape esti inconjurat,
Ape, ce mi te-au furat...



Ai fost

Erai un fluture de foc
Ai incercat sa te inalti
Zburand insa-ai cazut in praf
Ai fost lipsit de libertate

Acum esti doar o piatra, rece
Cazuta-n iarba la apus
Langa o floare argintie
Care-a ramas...
Doar tu te-ai dus
27.02.2007

Intrebari si sperante

Exista rai, exista iad?
Exista viata dupa moarte
Exista lumea cea de jad?
E pentru toti, e pentru-o parte?

Multe-ntrebari avem acum
Ce deocamdata n-au raspuns...
Dar cand o luam pe un alt drum
Vom stii atunci cand am ajuns.

Ii plangem pe cei ce s-au dus
Ne pare rau, nu-i mai avem
Si asteptam un alt apus
Pentru ca-n vise sa-i vedem

Si asteptam un semn de sus
Un semn ca si-au gasit un loc
Ca sa confirme c-unde sunt
Exista cer, pamant, nu foc...

28.09.2007