25 septembrie 2008

o masca

Vi s-a intamplat vreodata sa asteptati ceva cu ardoare, iar cand in final se intampla sa-i dati cu piciorul cu toate ca inca il doriti?
Se pare ca mie mi se intampla cam des.. si nu inteleg de ce.. din timiditate, din teama de a fi eu?
Astfel de multe ori nu dau ocazia prietenilor sa se apropie de mine, iar alteori pur si simplu nu sunt asa cum stiu ca sunt de fapt, cu toate ca incerc.
De ce nu pot sa-mi arat latura aia nebunatica numai unora? De ce nu ma simt bine uneori cu un om pe care chiar il consider prieten bun si in care am incredere? Si de ce nu sunt in stare sa vorbesc cu acea persoana despre asta dupa ce evenimentul e consumat?
Astea sunt intrebari care ma chinuie de 2 zile incoace... si tot nu am gasit un raspuns care sa ma multumeasca... Asta sa fiu eu? O masca?

19 septembrie 2008

Evanghelia după Jimmy - Didier van Cauwelaert - recenzie


Evanghelia după Jimmy este o carte pe care am căutat-o toată vara. Într-un final am găsit-o zilele trecute și am devorat-o până târziu.
A fost o carte interesantă care a necesitat un exercițiu de imaginație. Scriitorul a pornit de la o idee fantastică, pentru a afla, după publicarea romanului, că s-a încercat materializarea acesteia, cu ceva timp în urmă (și probabil încă se încearcă).
Acțiunea ne plasează în viitor, în anul 2026. Jimmy Wood, un bărbat de 32 de ani, îngrijitor de piscine, află că este clona lui Iisus. ADN-ul acestuia a fost obținul din sângele prezent pe Giulgiul din Torrino... Este asaltat de politicieni, geneticieni, agenți CIA, care încearcă să-l pregătească pentru ceea ce este de fapt.
Un roman plin de minciuni, întoarceri neașteptate, dragoste, singurătate și sinceră să fiu.. nu știu cât este SF la el, și câtă realitate deoarece masele de oameni din zilele noastre sunt jucate pe degete de Conducere.
Deznodământul este neașteptat. Jimmy redevine el, nu mai este doar marioneta puterii.
Așadar o carte care chiar merită citită, pentru a-ți deschide mintea, a pătrunde în locuri interzise omului de rând.

13 septembrie 2008

... ceva

Ma gandeam azi cum se impaca oare poezia, muzica si politehnica… O sa le pot avea pe toate de acum incolo? O sa mai am timp sa stau ore in sir sa scriu, sa cant, sau sa citesc ceva nelegat de faculta…? Mda, se pare ca incepe facultatea in curand si pentru mine, si am impresia ca n-o sa-mi fie foarte usor sa le impac pe toate.
Tocmai de aceea profit de ultimele zile si citesc.. incep astazi un roman nou – “A trai pentru a-ti povesti viata” de Gabriel Garcia Marquez – despre care probabil o sa va povestesc in curand (si pe care se pare ca l-am intrerupt acum pentru cateva zile, desi e interesant, ca am gasit in sfarsit Evanghelia dupa Jimmy, pe care o caut de cateva luni). Sunt tare curioasa cum va fi, deoarece nu am citit prea multe de acest autor (numai “Un veac de singuratate”). Abia astept sa vina ziua de luni in care mi-am propus sa colind librariile si anticariatele din oras.
Si pana incepe scoala… trebuie sa termin si un puzzle:D… mda, nu am zis.. am multa rabdare => am o mica colectie de puzzle-uri acum pe perete.
Hm.. cam atat, ca ma striga cartea aia de la marginea patului… Dau muzica mai incet putin.. si la treaba! Ne auzim!

10 septembrie 2008

Perfume: The Story of a Murderer - Patrik Sűskind - recenzie


Perfume, scrisă de scriitorul german Patrik Sűskind este una dintre cărţile mele preferate. Acesta a reuşit să redea prin cuvinte o serie de senzaţii olfactive deosebit de puternice. Poţi să-ţi închipui o lume formată numai din parfumuri? Fiecare lucru are mirosul său inconfundabil. Parfumul unui om îl poate face irezistibil sau anonim.

Acţiunea se petrece în Franţa secolului XVIII, avându-l ca personaj principal pe Jean-Baptiste Grenouille. Acesta descoperă că el nu are parfum propriu, de aceea rămâne un anonim, un necunoscut, nimeni nu îl iubeşte sau înţelege. Ciudat este faptul că toate persoanele cu care intră în contact până la urmă mor.
Scopul lui Jean-Baptiste este să găsească posibilitatea de a păstra parfumul uman, lucru care duce la un deznodământ – puţin spus – neaşteptat.
Aşadar o carte pe care v-o recomand, eu am citit-o deja de 2 ori. Au existat din păcate şi câteva pasaje descriptive puţin cam lungi, la limita plictisului, dar au meritat!
Ah, încă ceva, nu vă amăgiţi cu filmul, e şi el interesant… dar mi se pare că imaginile nu sunt de ajuns în cazul de faţă.
Sper sa vă placă!

3 septembrie 2008

Casa fara suflet

Cazuta-n deal, langa apus,
O casa veche, parasita,
Un colt de geam se mai pastreaza
Langa o rama ruginita.

Usa masiva e inchisa,
Delimiteaza-un univers,
Alaturi de peretii care
Pastreaza-n ei adanc secret…

Si numai vantul o strabate,
Din colt in colt, din vreme-n vreme
E-asa lipsita de viata,
Nelocuita si pustie!

Pe masa, o lumanare stinsa
Langa scrisoarea ponosita.
Scrisoare goala, necitita,
Ce-a vrut s-ofere libertate.

Dar arde! Totul se distruge:
Casa si usa si scrisoarea!
Focul din inima ranita
Distruge totul… risipeste.

17.08.2008

1 septembrie 2008

Marele Gatsby - Scott Fitzgerald - recenzie

Acum 10 minute am terminat cartea asta… Mi s-a parut realista, naturala si interesanta. Actiunea se petrece in SUA in perioada de apogeu a jazz-ului.
Este o naratiune simpla, privita din perspectiva lui Nick Carraway, care este martor al evenimentelor. Personajul care da titlul cartii isi face insa aparitia mai tarziu.. in capitolul 2 sau 3. Primele capitole creaza un mediu propice pentru aducerea in scena a “Marelui Gatsby”, invaluindu-l intr-o aura de mister.
Gatsby este un miliardar imbogatit brusc si dubios dupa razboi, care organizeaza multe petreceri mondene, dar nu se apropie de nimeni. Scopul lui este sa ajunga la femeia pe care o iubeste de cativa ani - femeie casatorita in acest moment cu altul - careia ii marturiseste ca o iubeste. Totusi Daisy (iubita), desi ii spune ca-i impartaseste sentimentele, renunta la dragostea lui cu multa usurinta in favoarea dragostei sotului atunci cand afla despre afacerile de contrabanda ale lui Gatsby.
Totul este de fapt o drama a unei povesti de dragoste neimplinite, prezentate cu ironie, patos si farmec, care a adus cu sine singuratate, dispret, neincredere, iar in final moarte.

Hello, hello

Se pare ca ati ajuns si pe blogul meu. Cine sunt eu... probabil ca nu conteaza asa mult. Ce o sa gasiti pe blog?... recenzii de carte, poezii, ganduri, anunturi de concerte rock prin Cluj... de toate.. asa, din inima Ardealului:D. No ne-auzim!;)