In ceasca mica, de cafea (2013)

Ne-am pierdut tinandu-ne de mana
In ceasca mica de cafea

Am absorbit licoarea parfumata
Si am privit spre ceru-nalt, spre luna;
Ea ne privea mirata si pustie
Si ne-ntreba: ce faceti impreuna?

Ne-mpotrivim vietii draga mea
Sunt tanara, insa ma simt batrana
Vreau sa ma pierd in ceasca de cafea
Sa ma innec visand la lumea buna

Iar eu m-am aruncat orbeste-n negru
Sa o salvez de ea, sa-i fie bine
Sufletul ei acum este al nostru
Acum nu ne mai poate salva nimeni

Si ne-am nascut tinandu-ne de mana
Am savurat viata cea amara
21/11/2013

vacanta

21

Deci e prea cald.. asta imi vine in minte prima si prima data cand ma gandesc la ultimele zile:). Ultima zi in schimb a fost una tare speciala pentru mine, si am vorbit cu aproape toti oamenii dragi mie.
Inca ma intreb cum au trecut 21 de ani, unde s-au dus? Am fost si eu cu ei, dar nu i-am simtit prea mult.
Pot sa spun ca am cateva realizari pana acum, si urmeaza altele si altele, pentru ca sunt in continua schimbare. Mai demult imi inchipuiam altfel viata la 21 de ani, dar imi place tare mult ca nu se incadreaza in standardele mele de atunci, si acum ma bucur de ea in fiecare zi, cat mai mult!
Mi-am dat seama ca sunt inconjurata de o multime de oameni faini, pe care presupun ca ii merit. Va multumesc pentru tot!>:D<

Si cam asa a aratat prima zi a zilei mele de nastere:D. Maine se lasa cu chef!:D

Sa traiti, d-nul inginer!:D

Ziua de ieri, una dintre cele mai frumoase zile din ultima vreme! Festivitatea Facultatii de instalatii, cu o gramada de viitori ingineri frumosi si fericiti! Cel putin de unul dintre am incercat sa avem grija, sa fie fericit!:D



Ce e mai frumos decat sa vezi lacrimile din ochii unei mame, mandra de fiul ei?




Si un grup de prietene care sustin un om de muulte stele! foarte multe stele! >:D<



Sa ne traiesti D-nule foarte aproape inginer Radu si sa stii ca avem asteptari foarte mari de la tine! Te imbratisam toate cu drag si asteptam sa aduci bucatelele alea rosii si negre inapoi;))

Mi v-au furat...

Se pare ca o parte din cei mai dragi oameni ai mei ajung sa plece in strainatate sau departe, si sa stea acolo mult si bine, sa simt ca-mi lipsesc. Fiecare persoana e speciala in felul ei, ma iubeste si imi arata asta cu orice ocazie, chiar daca nu o spune direct. O persoana o cunosc de o viata, alta de un an jumate, dar o asteptam de mult (de la Moise incoace:D), iar alta de vreo 8 luni.
Fiecare veste de la ei, mail, telefon ma bucura in mod special, si ma face sa-i doresc mai aproape.
Prima persoana, sora mea, chiar daca nu e de acord cu mine, cu felul cum gandesc - de destul de multe ori - imi e tare, tare draga si are grija de mine de cate ori are ocazia. Acum e in Franta si o astept cu nerabdare sa se intoarca acasa! Imi pare rau ca nu am mai petrecut asa de mult timp impreuna>:DA doua persoana este moE si se afla undeva prin Anglia... Sper sa reusesti sa urmezi toate semnele si sa ajungi intr-un final acolo unde trebuie, pentru ca o meriti din plin! Mi-ai schimbat viata si gandirea extraordinar de mult si cuvintele nu sunt de ajuns sa-ti multumesc! Iti doresc sa cresti mica>:DSi ce-a de-a treia persoana de care pomeneam mai sus este prin Germania. Este o persoana muzicala care imi infrumuseteaza viata prin cantec si uneori prin certuri.. O cunosc cam putin sa o includ in post, dar e una din persoanele dragi din strainatate.

Va astept pe toti acasa cat mai curand!

"En route pour la joie!"

Acum ceva timp mergeam cu busul la facultate si am luat parte la o intamplare aparent neinsemnata, dar cu o multime de sensuri! O domnisoara de 4-5 ani ii spunea bunicii sale: "eu nu sunt mica.. eu doar ma prefac ca sunt mica, ca sa-i pacalesc pe cei mari. Eu de fapt sunt mare de tot". Si nici nu stie cata dreptate are... Ea este mare si sper sa ramana asa, sa nu fie influentata negativ de cei "mari".
Ce m-a deranjat a fost ca bunica i-a raspuns: "Nu esti inca mare, dupa ce termini scoala si facultatea o sa fi mare!". Oare...?
Eu una, vreau sa ma prefac din nou ca sunt mica, dar ma tem ca e cam tarziu:).

O zi frumoasa! Zambetul de azi

Trezitul devreme face bine! Serios! Azi am avut timp de foarte multe lucruri, si ma mir ca am reusit sa ma trezesc devreme fara sa fie neaparat necesar. Mi-am terminat un proiect, am fost la cumparaturi, am umblat prin ploaie (o ploaie de vara, calda, foarte placuta!), am apucat sa si dorm putin. A fost o ploaie dinaia in care iti vine sa dansezi! Eram la 15 minute de casa si nu am grabit deloc pasul, ba dimpotriva! Sper numai sa nu racesc.
Presimteam ca ziua asta va fi deosebita.
Si acum am o seara placuta, un mail cu o poza, atat, dupa exact o luna de la o neintelegere a facut schimbarea. Nici nu era nevoie de mai mult, am inteles mai mult decat din cuvinte.. si sper ca am inteles bine. Am primit o poza cu un cititor de Anthony Burgess:D, A clockwork orange>:D< (pentru cei care nu stiu... nu, nu e un ceas de la orange:)) ). Sper ca acum ca ai citit cartea nu-l urmezi pe Alex;)). Oricum.. acum ca ai citit cartea trebuie sa-mi tin si eu promisiunea si o sa reincep sa scriu poezii... dar nu chiar acum, ca stau cam prost cu timpul. Daca nici de data asta nu va merge.. ii voi lasa pe cei care se pricep mai bine la asta, iar eu o sa continui sa-i citesc.

Cititorule, abia astept sa vorbim!